Manifestație pentru familia tradițională

A devenit un fel de tradiție ca parada gay și demonstrația pentru familie să aibă loc fie în paralel, fie la o zi distanță, marcând două direcții divergente în societate. Prima beneficiază de o mediatizare mai mare și mai pozitivă, în timp ce ideea familiei conservatoare e împărtășită de vasta majoritate a societății, însă adună o prezență restrânsă la mitinguri și e ignorată de presă sau chiar ridiculizată.

Într-un mod similar a decurs și marea înfruntare de la Referendumul Familiei din 2018. Urnele au arătat un vot masive, de peste 90% în favoarea precizării în Constituție că familia e formată dintr-un bărbat și o femeie. Dar prezența a fost insuficientă pentru validarea referendumului, în condițiile boicotului promovat de vedete și partidele mari. Au fost atunci 3,8 milioane de persoane la vot. Tema nu s-a stins, având în vedere demersul juridic al unui activist LGBT, care a cerut la CEDO recunoașterea căsătoriei sale cu un american, înregistrată în alt stat UE.

În 2001, a fost abrogat articolul 200, care pedepsea nu homosexualitatea în sine, ci actele de acest tip săvârșite în public. În așteptarea unei legi care să aprobe căsătoriile între persoane de același sex, au fost alte tentative, cum ar fi aceea în favoarea parteneriatului civil. De asemenea, au existat mai multe evenimente cu impact mediatic în societate, cum ar fi prima operație de schimbare de sex efectuată în România, sau aparițiile unor vedete ale modei și muzicii, mai mult sau mai puțin asumate cu o orientare diferită.

Școala a devenit și ea o importantă baricadă de luptă, inclusiv președintele Iohannis fiind un suporter al educației sexuale în școli, predată fără acordul părinților. În cadrul respectivelor lecții, activiștii conservatori reclamă că se introduce ideologia de gen, care spune că sexul nu e determinat biologic, ci un construct social, care poate fi schimbat la alegerea fiecăruia.

Există și probleme care nu țin de mișcarea LGBT, care au erodat serios instituția familiei. E vorba de rata divorțurilor – acum foarte facil de încheiat la notar, recrudescența concubinajului și un număr uriaș de avorturi, de circa 1 milion pe an, care înseamnă o populație echivalentă cu a României suprimată în timpul tranziției.

Participanții la mitingul pro-familie au reclamat și îngustarea libertății de exprimare în presă și pe rețelele de socializare, mai ales după apariția Comitetului pentru Combaterea Discriminării, care penalizează ofensele la adresa minorităților, între care include și minoritățile sexuale. Dar statul nu e singurul care pedepsește opiniile. Remi Mănoiu e doar una din ultimele victime. Cu părul lung în codițe rasta, el e o prezență insolită la un miting al familiștilor. El lucra într-un club din București până recent, pe care patronii l-au transformat treptat în bar gay. Remi nu a avut niciun conflict cu clienții sau cu angajatorii, dar a scris opinii în favoarea referendumului familiei pe Facebook. Activiștii LGBT au remarcat postările sale și au amenințat că vor boicota barul. Așa că patronii au decis să îl concedieze pentru opiniile scrise pe internet.

Ca și la referendumul din 2018, la mitingul din 2019 nu au participat reprezentanți ai partidelor parlamentare. Singurul steag de partid vizibil a fost cel al Noii Drepte, o mișcare care nu a reușit să adune semnăturile pentru a intra în cursa la euro-parlamentare. La amintitele alegeri, România a fost probabil singura din cele 28 de țări membre care nu a trimis niciun eurosceptic în Parlamentul Europei. Liderul Noii Drepte, Tudor Ionescu, un avocat de 41 de ani, a vorbit la miting împotriva implicării statului în organizarea paradei gay în mai multe orașe din țară. El a susținut că participanții la acele mitinguri sunt mutați cu autocarele de la Cluj la Timișoara și București, acuzând Institutul Cultural Român că sponsorizează transportul și cazarea manifestanților.

Și președintele Klaus Iohannis, care i-a numit „fanatici religioși”, pe cei peste trei milioane, care au semnat pentru referendum, a fost criticat pe un banner. Alt afiș cerea oprirea atacului la inocența copiilor. Iar altele se opuneau legii parteneriatului civil.

Organizatorii marșului sunt grupuri active pe Facebook, cu orientare creștină și naționalistă. Biserica Ortodoxă nu s-a implicat în protest, deși 2-3 preoți au putut fi văzuți în mulțime. Temele religioase și naționale s-au regăsit în scandări ca: „Familie, patrie, Dumnezeu și neam!”, „România nu e Sodoma!”, „Mama, tata, frate, sora, nu Sodoma și Gomora!” sau „Dumnezeu a dat, femeie și bărbat!”.

Marșul s-a desfășurat pașnic și fără incidente, pe un traseu plecând din fața Guvernului, din Piața Victoriei, trecând pe la Piața Romană, pe bulevardul Magheru, Piața Universității și Piața Unirii. Evenimentul s-a încheiat cu o rugăciune la poalele dealului Patriarhiei. Vremea a fost caniculară, de peste 33 de grade, cu soare puternic, întrerupt de o scurtă ploaie de vară pe traseu. În mod ciudat, niciun curcubeu nu a apărut pe cer.

Mai multe despre: Diverse • familie • miting • protest