Dansuri populare și parada costumelor românilor din Harghita, Covasna și Mureș

În fiecare toamnă, o mică parte din românii din județele intracarpatice vin la București pentru a-și prezenta frumoasele piese vestimentare ale portului lor și cântecele. Dar și pentru a reaminti celor din Capitală despre dificila lor existență în centrul geografic al țării, acolo unde au statutul de minoritari în propria țară. E un paradox pe care îl trăiesc deopotrivă și conlocuitorii lor maghiari, ambele comunități trăind simultan cu statutul de minoritate și majoritate, una la nivelul țării, alta la nivel județean.

Dar dacă Ungaria lui Viktor Orban are o politică strategică, pe alocuri agresivă de susținere a maghiarilor din afara granițelor, mergând până la puseuri revizioniste, nu același lucru se poate spune și despre autoritățile de la București. Guvernele succesive ale ultimelor trei decenii au urmat explicit o politică multiculturalistă, mai liberală și decât a birocraților de la Bruxelles. Din astfel de considerente ideologice sau pentru a fi pe placul celor de la UDMR, cooptați în coaliții de dreapta și de stânga, guvernanții au preferat să abandoneze orice program de promovare națională în favoarea minorităților de tot felul, altele decât cea română.

În Covasna, Harghita și Mureș trăiesc circa un milion de oameni, dintre care românii sunt aproximativ 300.000. Dar aceștia au pierdut o sută de mii în ultimul deceniu, mai ales prin emigrația către țările vest-europene sau către marile orașe ale țării. Mulți români din restul țării nici măcar nu sunt conștienți de existența acestor comunități românești compacte în acea zonă, pe care și-o imaginează ca o nebuloasă vorbitoare doar de limba maghiară. Dar, așa cum ne-au informat vorbitorii la miting, există sate românești și cu 99% populație românească, în sudul județului Covasna, la Întorsura Buzăului, în nordul județului Harghita și chiar mai multe în Mureș. Doar că ele suferă, la fel ca satele ungurești, de o galopantă depopulare și îmbătrânire. Un stil de viață ancestral, care a supraviețuit și comunismului se stinge acum în capitalismul global.

Zona are un potențial turistic uriaș, cu păduri vaste, cărări muntoase, ape minerale, băi termale și fond cinegetic. De asemenea, are un mare tezaur de tradiții, cântece, basme, straie țesute de mână, mâncăruri și obiceiuri pastorale. Majoritatea maghiară din zonă a fost mult mai abilă în a-și pune în valoare acest specific etnografic și să îl branduiască sub nou inventatul nume de „Țara Secuilor”, o populație ea însăși maghiarizată la un moment dat. Susținerea de la Budapesta se vede peste tot în investiții masive în presă, echipe de fotbal, programe de educație, implicare în retrocedări chiar abuzive, în cumpărarea de pământuri. Evenimentele catolice și politice organizate cu prezența papei sau a lui Viktor Orban în Ardeal adună zeci de mii de persoane, venite din Ungaria și multe alte țări.

E de înțeles frustrarea pe care o resimt românii din acele județe în fața indiferenței conducerilor post-decembriste față de acest asalt. Ei s-au grupat în Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Asociația organizează un eveniment anual în Capitală. E o manifestație deopotrivă spirituală și culturală, care semnalează discret existența acestor comunități izolate. Implicată în organizarea evenimentului e și asociația naționalistă Calea Neamului, condusă de Mihai Târnoveanu.

Prima paradă a lor în București a avut loc în 2017, când au ridicat și o troiță în curtea bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Nu e un loc ales la întâmplare, acolo fiind și monumentul care marchează Kilometrul Zero, deci un epicentru simbolic al românismului. De atunci, și-au creat o tradiție din a începe defilarea cu o rugăciune rostită de preotul cunoscutului lăcaș străjuit de statuia domnitorului Constantin Brâncoveanu. Și episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei le-a dat binecuvântarea participanților pentru această acțiune. Biserica a fost un sprijin mai ales în secolele de dinaintea întemeierii statului modern român și de reunirea provinciilor sale componente.

Marșul a început cu defilare prin Pasajul Latin, pe lângă Centrul Vechi până în Piața Universității, în umbra statuii întregitorului Mihai Viteazul. Bucureștenii au putut admira sumanele, iile și șubele ciobănești din blană mițoasă de oaie. Apoi ansambluri de elevi și de adulți au prezentat cântece și dansuri specifice zonei.

S-ar putea spune că musafirii au adus în oraș imagini de odinioară, dar și un avertisment din viitor. Pentru că românii au trăit pe acele meleaguri ardelene de două milenii pentru a fi copleșiți de un val migrator ce a avut loc cu o mie de ani și mai bine în urmă. Dar acum întregul continent european e supus unei invazii de și mai mare amploare din Asia și Africa, susținută fățiș de guverne și de corporații. Iar România nu face excepție, ci repetă pe repede înainte erorile altor țări. Bucureștiul, care e una din ultimele capitale din Europa unde autohtonii încă mai reprezintă majoritatea, trece printr-un proces accelerat de colonizare cu forță de muncă de pe alte continente, vizibilă cu ochiul liber pe stradă.

Evenimentul nu a beneficiat de publicul meritat pentru că presa nu a mediatizat în niciun fel că va avea loc. Astfel că s-au bucurat de el trecători din întâmplare prin centrul orașului, mulți turiști, livratori africani și imigranți arabi sau ucraineni. Contextul nu putea fi mai ironic de atât, dacă românii ardeleni au venit în Capitală să își sublinieze înstrăinarea, pentru a găsi orașul însuși într-un rapid proces de schimbare demografică.

Participanții au dorit să mențină o notă pozitivă a întregii manifestări, punând accent pe ce au de oferit județele lor și invitând asistența să le întoarcă vizita la marile sărbători. Dar durerile lor, rostite cu altă ocazie, constituie o listă mai lungă, subliniată de Dragoș Burghelia, de la Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș. Ei subliniază lipsa de progres în construirea de infrastructură care să unească provinciile istorice, trecând Carpații cu autostrăzi sau trenuri de mare viteză. Regiunea nu beneficiază nici de investiții pentru menținerea patrimoniului cultural, ridicări și reparații de monumente și cimitire ale eroilor. Mai urgent, nu sunt facilități nici pentru menținerea vie a vieții culturale actuale, prin teatre, case de cultură și muzee.

Un capitol dureros este lipsa de reacție a autorităților, chiar pe alocuri complicitatea, la programul de maghiarizare. În continuare, autoritățile locale din cele trei județe preferă să încurajeze segregarea pe termen lung prin existența unui învățământ din care nu se poate deprinde limba română la un nivel minimal, care să faciliteze interacțiuni armonioase cu restul populației. Un efort special de asimilare la minoritatea maghiară e îndreptat către membrii cultului greco-catolic, inclusiv din județele învecinate din Moldova.

Mai multe despre: Eveniment • Ardeal • costume populare • Covasna • dansuri populare • folclor • Harghita • Mures • Romania • Transilvania