Prejmer, cea mai bine păstrată biserică fortificată din Europa de Est, la doar 17 km de Brașov

Dar nu vă lăsați intimidați de această înclinație spre austeritate, spre decorațiunile foarte modeste și de sobrietatea eticii muncii. Cu puțină imaginație, o vizită într-o fortăreață ca Prejmer se poate dovedi mai fascinantă decât una într-un castel gotic, plin de legende romantice. Imaginați-vă doar că puteți să vă plimbați literalmente prin zidurile împrejmuitoare, prin coridoare înguste de piatră și bârne, pentru a vedea fiecare locșor folosit ca gură de tragere de arcași, în timpul asediilor. Privită astfel din unghiuri diverse, splendida bisericuță începe să își spună poveștile.

Poți trece prin poarta de la intrare, chiar pe sub țepușele, care ar fi ucis pe loc orice musafir nepoftit, și să vezi atelierele unde se pregăteau armele și armurile. Și nu e doar o poveste de război. Aici poți vedea una din cele mai vechi săli de clasă din țară, încă un semn că nemții aveau un interes deosebit în bunul mers al obștei lor, prin educație.

Constructorii fortificației de la Prejmer au fost teutonii, un ordin militar creat în timpul uneia dintre cruciadele pentru Ierusalim. Probabil că biserica a exista înaintea zidurilor de apărare și poartă însemnele ordinului cistercian, un ordin catolic, care cultiva învățăturile sfântului Benedict și era foarte atașat de arhitectura romanică. De la benedictini, satul a trecut în mâinile cavalerilor teutoni, de către regele Ungariei, care dorea să facă mai înfloritoare această zonă depopulată și expusă incursiunilor barbare.

Țara Bârsei se află chiar în centrul României de azi, în curbura arcului carpatic, incluzând mai multe fortărețe medievale, care sunt acum mari atracții turistice ale țării: Castelul Bran, cetatea Râșnov, cetatea Brașovului, oraș aflat la doar 17 km sud-est de Prejmer.

Deși primiseră un act scris de proprietate, cavalerii teutoni au intrat repede în conflict cu regele, aspirând aproape la un statut de independență. În jurul spiritului lor organizatoric s-au grupat și alte comunități, precum sașii (germani, de origine saxonă), maghiarii și apoi secuii, aduși chiar de rege să îi înlocuiască pe teutoni ca forță militară de apărare a frontierei carpatice a Transilvaniei. De la teutoni s-a păstrat și numele german al locului, Tartlau, după un râu din apropiere.

Zidurile înconjurătoare au 12 m înălțime și până la 3-4 m grosime, cu bastioane și coridoare pentru soldați, de unde se pot arunca diverse proiectile. Cetatea avea chiar și un șanț cu apă și un pod mobil, dar astăzi șanțul aproape a dispărut, iar intrarea se face pe pământ solid, cu pavaj. Stilul arhitectonic etalează elemente romanice și gotice, probabil pentru a fi în ton cu alte mănăstiri benedictine din Europa, din primele două secole ale mileniului al doilea creștin. În Franța, unde ordinul Benedictin (Cistercian) era bine reprezentat, a apărut un stil cunoscut ca romanicul burgund sau goticul burgund, ce poate fi văzut în Abația Cluny (din regiunea Burgundia). Acolo, ca și aici, elemente reprezentative mai apoi pentru arta gotică vor fi încorporate în biserici romanice: arcul ascuțit, nervurile decorative și arcele batante, pentru susținerea unor ziduri mai înalte fără coloane interioare.

Proporțiile generale sunt moderate, specifice arhitecturii romanice, în timp ce decorațiunile cu animale mitologice, atât de populare pentru stilul gotic, lipsesc atât la Prejmer, cât și la Cluny. O altă sursă de inspirație pentru această fază evolutivă a arhitecturii medievale, de după dispariția Imperiului Roman, poate fi mănăstirea benedictină din Citeaux, Dijon, Franța.

Curtea interioară e înfrumusețată de contrastul alb și negru, creat de scările din lemn cu balcoane, peste zidurile văruite cu alb, de 3-4 etaje, în care sunt camere, prăvălii și coridoare defensive.
Localitatea Prejmer e destul de modestă și de săracă, dar noul flux de turiști aduce deja unele îmbunătățiri, cum ar fi reabilitarea drumului. Chiar peste drum de șoseaua principală, o nouă biserică ortodoxă e aproape gata de inaugurare.