Deși Biserica Neagră din Piața Sfatului din Brașov e cel mai faimos monument al orașului, nu foarte departe de ea există altă construcție de cult cu origini mai vechi cu un secol: biserica ortodoxă Sfântul Nicolae. Comparată cu masiva și întunecata construcție gotică de rit evanghelic, biserica ortodoxă e mai suplă și acoperită cu fresce bizantine la interior. Dar împrumută și din stilul gotic al orașului saxon, cu turlele sale foarte înalte și ascuțite, neobișnuite pentru lăcașurile răsăritene.
Pe domeniul acestei biserici, în ultimii ani ai secolului al XV-lea, a fost fondată și prima școală românească, o construcție ce poate fi încă vizitată. Biserica era locul de adunare al unei comunități românești foarte active, care trăia în afara zidurilor de apărare ale orașului-cetate ridicat de germani. Cuprins acum în țesătura extinsă a Brașovului, acest cartier numit Șcheii Brașovului, e o zonă distinctivă prin casele vechi, care pe vremuri aveau grădini de zarzavaturi, de pe urma cărora românii și bulgarii au trăit de secole.
Forma și structura bisericii cu hramul marelui teolog bizantin Sf Nicolae s-a schimbat cu anii. În 1292 aici era semnalată doar o mare cruce de lemn și probabil o construcție din același material, în care se aduna parohia. Aceasta a fost înlocuită de o bisericuță din cărămidă, apoi de o zidire din piatră. Forma impresionantă de azi datează în mare parte de la sfârșitul secolului al XV-lea, dar și aceasta a cunoscut numeroase restaurări și adăugiri.
În tradiția legăturilor dintre provinciile românești înainte de Marea Unirea, câțiva domnitori importanți de peste Carpați au contribuit la ridicare și bunăstarea acestui edificiu. Ctitor poate fi socotit domnul țării Românești, Neagoe Basarab, urmat de descendenți ai săi ca Petru Cercel. Donații importante au mai făcut principesa Ancuța, fiica lui Constantin Brâncoveanu, dar și Elisabeta, țarina Rusiei.
Catapeteasma poartă și ea amprenta stilului brâncovenesc, în timp ce multe din fresce sunt dintr-o perioadă contemporană, semnate de pictorul Costin Petrescu. Artistul, care a pictat și fresca circulară din sala mare a Ateneului Român din București, și-a continuat programul de cinstire a istoriei naționale, dus în perioad interbelică, imediat după Unire. Figuri istorice ca Mihai Viteazul, primul unificator al provinciilor românești sau Mihai I, ultimul rege român din secolul XX, sunt prezente pe pereții pronaosului, alături de imaginile uzuale din iconografia creștină.
Mai multe despre: Destinatii • biserici • biserici ortodoxe • Brasov • Costin Petrescu • Romania • Scheii Brasovului • Sfantul Nicolae • stilul gotic romanescMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.