Deşi se pare că Vlad Ţepes nu a locuit niciodată aici, mitul domnitorului-vampir a făcut din Bran obiectivul turistic cu cea mai mare afluenţă de turişti străini din România. Iar cum nu se ştie câtă vreme această construcţie îşi va mai păstra destinaţia actuală de muzeu accesibil publicului, el nu ar trebui ratat nici de vizitatorii români.
Castelul Bran şi curtea interioară cu fântână
Aflat la aproximativ 30 de kilometri de Braşov, Branul a fost construit din piatră de saşi, cel mai probabil la 1377 pe fundaţiile unei fortificaţii mai vechi, ridicate de teutoni.
Împrejurimile castelului, mirifica zonă Bran Moeciu
La adăpost, în fortăreaţa Bran
Iniţial era o fortareaţă în toată regula, cu ziduri masive prevăzute cu spaţii pentru aruncarea de diverse proiectile în asediatori.
Interior vânătoresc
A fost folosit pe rând de Sigismund de Luxemburg în secolul XIV sau de oştile lui Vlad Ţepeş şi donat de Consiliul Orăşenesc Braşov reginei Maria, după Marea Unire de la 1918. De la aceasta, el a fost moştenit de principesa Ileana. După naţionalizarea din perioada comunistă, a fost retrocedat familiei lui Dominic de Habsburg, în calitate de moştenitor al principesei Ileana. Atât retrocedarea cât şi tentativele acestuia de a revinde castelul statului, municipalităţii braşovene sau unor cumpărători privaţi din străinătate au generat vii scandaluri în Parlamentul României şi în presă.
Trofeele vânătoreşti decorează încăperile castelului
Potrivit revistei Forbes, Castelul Bran este cel mai înfricoşător loc din lume, devansând chiar şi Turnul Londrei ca locaţie ideală pentru petrecerea unui Halloween de către amatorii de senzaţii tari. Pentru aceştia din urmă, în vecinătatea castelului a fost amenajat şi un muzeu horror. De altfel, suvenirurile mai mult sau mai putin kitsch abundă peste tot în jurul obiectivului turistic.
Tablourile din pinacoteca de la Bran
Familia regală a României a lăsat o importantă amprentă asupra castelului. Încă din anii 30, Branul şi imprejurimile sale au beneficiat de electricitate. Accesul la etajele superioare se putea face şi cu un lift, tot din acea perioadă datând şi conexiunea telefonică.
Coridoarele care au dat fiori de groaza la Hollywood
De redecorarea Branului s-a ocupat Karel Liman, acelaşi arhitect care a decorat castelul Peleş şi Pelişorul. Capela în care a fost depusă caseta cu inima reginei Maria a fost pictată în stil neobizantin de Arthur Verona.
Mobilier biedermeier
Ca un ecou al tradiţiei sale militare, Branul adăposteşte o colecţie de armuri şi arme din diverse epoci, dar pe lângă aceasta mai există colecţii de pictură, ceramică, artă religioasă, argintărie. Nu în ultimul rand, mobilierul în sine e alcătuit din obiecte de patrimoniu.
Şemineu ceramic
O piesă deosebită e patul cu baldachin din lemn sculptat cu motive religioase, specific barocului italian, cu o vechime de 300 de ani. Mobilierul gotic din sala trofeelor de vânătoare are şi el vârste venerabile, de până la 700 de ani. Încăperile sunt decorate în stiluri diferite, de la salonul Biedermeier, la salonul neorococo sau salonul rustic.
Arhitectura medievală a castelului Bran
Tot reginei Maria i se datorează şi biblioteca ale cărei volume au o valoare inestimabilă. Deşi a însufleţit şi îndrăgit castelul, regina Maria nu şi-a exprimat dorinţa ca inima să îi fie depusă aici, ci în reşedinţa sa de la Balcic (actualmente, Bulgaria), în acelaşi testament solicitând şi ca trupul să îi fie înhumat în incinta Mănăstirii Argeşului. Branul a fost ales ca adăpost al casetei cu inima reginei abia după ce România a fost nevoită să cedeze Cadrilaterul Bulgariei.
O frumoasă căsuţă veche de pe domeniul castelului
Din punct de vedere arhitectonic, cel mai mare corp al constructiei este donjonul (un turn întărit) care are la etaj o încăpere la care se ajunge pe o scară îngustă în spirală din lemn. Donjonul a fost rotunjit ulterior, căci în arhitectura locului se regăsesc mai multe stiluri, de la cel cazon-mediaval, la baroc şi romantic.
Mobilier neorococo
Mai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.