Mănăstirea Studenița, inima ortodoxiei sârbe

Aici e locul unde legendarul Ștefan Namania a renunțat la tron și la coroană, pentru a se dedica vieții monahale, ctitorind mănăstirea în 1.190. Unul dintre fiii săi a devenit apoi rege al Serbiei, Ștefan Nemaic, în timp ce altul e faimosul patron spiritual al Serbiei, sfântul Sava.

Foarte diferită de impunătoarea catedrală Sfântul Sava din Belgrad, biserica din Studenica e mai curând umilă, deși deține titlul de cea mai mare și mai importantă mănăstire a Serbiei. E construită într-o combinație de stiluri, între stilul atonit bizantin și stilul romanic. Sârbii au numit acest stil Rașka. E caracterizat de cupolele rotunjite, bolta în semicerc, cu acceași formă rotunjită păstrată și pentru peretele de răsărit, din spatele altarului, ziduri groase din piatră sau cărămidă și înălțimi moderate.

Frescele bizantine de pe pereți sunt un atribut esențial al acestui monument inclus pe lista obiectivelor protejate de UNESCO. În complex există două biserici, una cunoscută ca biserica Maicii Domnului, și alta ca Biserica Regelui, după ctitorul ei, regele Milutin.

Peretele circular al chiliilor și poarta monumentală din lemn fac și ele parte din acest complex monahal valoros. Dincolo de aceste ziduri e un hotel cu fațadă din lemn, care s-a încadrat foarte bine în arhitectura locului. Un alt hotel e chiar peste drumul național, unde există și parcarea principală pentru turiști. Ambele au camere la prețuri moderate, de doar 8 euro de persoană.