Manastirile din Bucovina (nordul Moldovei)

biserica manastirii Humor

In acest teritoriu cu o traditie unitara, particularitatea Bucovinei provine din perioada de ocupatie austro-ungara de la finele secolului 18. De altfel si numele de Bucovina a fost dat acestei parti a Moldovei tot in timpul cat a apartinut de coroana habsburgica.
Dar profilul cultural al intregii Moldove provine din epoca medievala, de la jumatatea de veac cat Stefan cel Mare a purtat coroana si din timpul domniei lui Petru Rares.

Raul de foc din Judecata de Apoi de la Humor si turnul clopotnitei aceleiasi manastiri

Principalele manastiri din patrimoniul Bucovinei sunt: Voronet, Humor, Sucevita, Arbore, Moldovita, Varatec, Agapia. (Ultimele doua sunt de data mai recenta, nu sunt pictate la exterior, dar sunt faimoase pentru viata monahala intensa, fapt ce le-a inclus in circuitul de pelerinaj al zonei.)

cinstirea Fecioarei Maria de catre ingeri

O parte dintre aceste manastiri sunt incluse in patrimoniul mondial UNESCO, fiind singurele biserici bictate integral la exterior. Frescele acestor lacasuri aveau un rol eclezial, acela de a prezenta scenele biblice intr-o forma usor de inteles pentru poporul nestiutor de carte, dar care sa trezeasca emotia artistica si religioasa a publicului educat. Concomitent cu aceasta functie bisericeasca, frescele reprezentau un veritabil manifest politic al unei domnii confruntate cu amenintarea cuceririi otomane.

manastirea Agapia

Pe langa reprezentari ale parabolelor evanghelice, al Genezei, uzuale pentru bisericile romanesti, se regasesc reprezentari neasemuite ale temei Judecatii de Apoi, dar si episoade din istoria recenta, cum ar fi cucerirea Constantinopolului.
La Humor Cucerirea Constantinopolelui e prezentata diferit de adevarul istoric, ca o victorie a bizantinilor impotriva asediatorilor turci, aceiasi turci care se vor regasi si ca personaje negative in scene din Judecata de Apoi. La Humor, zidita de Petru Rares, printre numeroasele miniaturi se gaseste si cel mai credibil portret al domnitorului Stefan cel Mare.

chilii manastiresti

Manastirea Varatec este faimoasa pentru mormantul Veronicai Micle, muza lui Mihai Eminescu, aflat in curtea vechii biserici.
In perioada medievala, doar domnitorii puteau construi biserici cu turle, boierii care finantau asemenea proiecte multumindu-se cu o arhitectura mai modesta. E si cazul manastirii Arbore, ridicata din daniile boierului Luca Arbore, ucis ulterior din motive politice la porunca lui Stefan cel Mare.

Manastirea Varatec

Intr-o perioada in care arderea satelor in vederea retragerii din fata navalirii otomane era o practica obisnuita, multe manastiri aveau si rol de fortareata, fiind inconjurate nu doar de munti, dar si de ziduri groase, cum e cazul manastirilor Voronet si Sucevita.
Sucevita detine cea mai mare colectie de imagini pictate, cu mii de portrete in scenele de pe zidurile manastirii. Pe langa Arborele lui Eseu, o legatura dintre Vechiul si Noul Testament, Scara Virtutilor, o viziune optimista a Judecatii, poemul patriarhului Serghei, care povesteste cucerirea Constantinopolului, exista la Sucevita si reprezentari uimitoare. Corifeii antichitatii grecesti absorbiti de cultura elena si de intreg spatiul ortodox sunt prezentati in straie bizantine: Pitagora, Sofocle, Platon, Aristotel, Solon.