Pasajul Basarab redesenează profilul noului București

Pe vremea când era primar al Capitalei, președintele Traian Băsescu a venit cu soluția unui pod rutier, care să închidă unul din inelele interioare de trafic. Propunerea sa a fost intens dezbătută și blocată din motive politice, dar în cele din urmă s-a finalizat în mandatul succesorului său, primarul Sorin Oprescu.

Cum s-a întâmplat cu multe investiții publice din România, proiectul a ridicat suspiciuni în privința prețului final de execuție de 255 milioane de euro. Dar după ani de restricții în trafic, neplăceri specifice unui șantier pentru riverani și un preț ce a crescut de peste patru ori, bucureștenii s-au declarat mulțumiți cu noul pasaj, care dă un aer de modernitate bătrânului București.

Pasajul Basarab e cel mai lat pod urban din Europa, având 45,4 m în segmentul cel mai lat. Lungimea totală e de 1.900 m, cu benzi de urcare și coborâre pe mai multe bulevarde: Orhideelor, Calea Giulești, Nicolae Titulescu și Grozăvești. În componența pasajului intră două structuri distincte. Prima trece pe deasupra podului existent peste Dâmbovița și are o structură de susținere în arc de cerc.

A doua componentă e mult mai mare și traversează Bulevardul Dinicu Golescu și liniile de cale ferată, pentru a coborî pe bulevardul Nicolae Titulescu. De aici se poate ajunge foarte repede în Piața Victoriei, centrul orașului sau aeroporturile Băneasa și Henri Coandă, din Otopeni. Arhitectural, caracteristica distinctivă a acestui segment de pod sunt cablurile în tensiune, care susțin podul, pornind de la la stâlpii principali de susținere. 3.000 de cabluri (hobane), grupate în 60 de mănunchiuri albe, sunt întinse de pe pilonii înați de 84 m.

Podul e accesibil cu autoturismul, dar are și o linie de tramvai, a cărei stație de pe pod e dotată cu lift de acces. Stația de tramvai e acoperită cu plexiglass într-o formă rotunjită, care creează un tunel transparent. Podul a fost dat în folosință în vara anului 2011.