Peștera Polovragi: O plimbare în măruntaiele Pământului și înapoi în timp

Cea mai apropiată localitate e Baia de Fier, iar de la Mănăstirea Polovragi drumul e bun. Între mănăstire și peșteră e un drum forestier, cu gropi și oarece pericol de căderi de pietre, dar nu mai lung de un kilometru. Drumul trece prin Cheile Oltețului, pe lângă peretele de stâncă. Pe versantul alăturat, dincolo de râpă, e Peștera Muierilor, către care există un traseu pentru drumeți.

În Munții Parâng sunt mai multe peșteri, ale căror intrări ca niște cuiburi de vulturi se pot vedea cu ochiul liber, dar care nu sunt accesibile decât cu echipament special de alpinism.
Peștera Polovragi are o lungime de 11 kilometri, din care primii 800 de metri sunt iluminați electric din 1984.

Situată la o altitudine de 670 m, peștera a fost locuită în neolitic. În zonă s-au găsit și vestigii de pe vremea dacilor, care au alimentat unele legende. În prezent, peștera nu mai e locuită decât de insecte, între care una specifică locului, un diplopod numit trachysphaera spelaea.

Apa, care picură în continuu de pe tavanul peșterii, formează stalactite și stalacmite, iar argila pe care călcați e deseori alunecoasă. Hazardul și timpul au dus la apariția unor formațiuni calcaroase bizare, care au primit apoi nume poetice: Nuferii, Scaunul lui Zalmoxis, Calugăru. Peștera Polovragi a mai purtat și numele de Peștera lui Pahomie.

Biletul de intrare în Peștera Polovragi costă 2,4 lei, cu reducere la jumătate pentru elevi și studenți.
Peștera Polovragi, program de vizitare: de miercuri până duminică, între orele 10-17, luni și marți peștera e închisă.