Sighișoara, o bijuterie medievală, păstrată până în zilele noastre

Cel mai faimos dintre toate e turnul cu ceas, transformat acum într-un muzeu de istorie medievală. Ceasul, probabil la fel de bătrân ca și turnul, are un cadran cu diametru de 2,4 metri, iar un mecanism mișcă la oră fixă figurinele din lemn de tei care simbolizează cele șapte zile ale săptămânii.

De turnul tăbăcarilor fusese alipit un turn al bărbierilor, dărâmat mai târziu. Turnul cositorarilor iese în evidență prin faptul că are forme diferite de la un etaj la altul. În cel mai înalt punct al cetății se găsește turnul giuvaergiilor, sau al aurarilor. Probabil poziției sale privilegiate i se datorează și nefericitul eveniment al incendierii sale de către un trăsnet.

Alte turnuri păstrate sunt: turnul măcelarilor, ieșit în afara zidului de apărare, turnul frâghierilor, construit pe ruine mai vechi, turnul croitorilor, grav afectat de explozia prafului de pușcă depozitat în el când a izbucnit incendiul din 1676, turnul fierarilor, ridicat pentru a proteja biserica mănăstirii, turnul cizmarilor, care a avut cândva și tunuri pentru apărare.

O mărturie a civilizației medievale o constituie și scara din lemn, acoperită ca un tunel, al cărei scop era acela de a-i proteja de intemperii pe copiii care urcau pe ea în drum spre școală. Urcând acum treptele bătrâne de aproape patru sute de ani ale scării, puteți ajunge la frumoasa construcție a bisericii evanghelice.

Biserica evanghelică din Sighișoara e atestată încă din 1345 și e construită în stil gotic, decorată cu sculpturi și cu mobilier din lemn. În această biserică s-au reunit în 1506 reprezentanții nobililor maghiari, secui și sași pentru a consfinți accesul la puterea politică din Transilvania doar pentru reprezentanții acestor trei națiuni.

Mult mai recentă, catedrala ortodoxă din Sighișoara a fost ridicată în perioada interbelică pe malul râului Târnava Mare și poartă hramul Sfintei Treimi.