Transfăgărăşan, cel mai spectaculos traseu din România

De o parte şi de alta, munţii Făgăraş creează aproape un defileu, care se termină cu cel mai mare tunel rutier din România. E punctul în care munţii sunt străpunşi şi se trece de pe o parte în alta, din Transilvania în Ţara Românească.

Transfăgărăşanul a fost construit în anii 1970, la ordinele dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, folosind militari ca forţă de muncă. Au existat speculaţii privind dorinţa lui Ceauşescu de a avea o rută rapidă de a evacua armata peste Carpaţi în cazul unei invazii sovietice, dar acestea nu au fost verificate. Pe atunci, Ceauşescu se rupsese de stăpânii săi de la Moscova, deveniţi prea reformişti pentru gusturile sale, iar Securitatea nu obosea să lanseze zvonuri care să îl pună într-o lumină cât mai eroică.

Nu se cunoaşte de asemenea nici numărul celor morţi în timpul realizării acestui ambiţios proiect, nici măcar al celor care au participat. Cei implicaţi vorbesc de câteva zeci sau sute de morţi în timpul săpăturilor şi în timpul dinamitării muntelui. Peste 6.500 de tone de dinamită au fost folosite pentru a străpunge stânca.

Costurile lucrării sunt şi ele imposibil de estimat. Cum în acea perioadă înrolarea în armată era obligatorie pentru toţi tinerii, deci o bună parte dintre lucrători nu erau nici măcar salariaţi, ar fi imposibil de efectuat un asemenea calcul.

Un tunel de aproape un kilometru pătrunde în Muntele Făgăraş la cel mai înalt punct al traseului. Foarte aproape de tunel se află Bâlea Lac (2.040 m altitudine), produs de topirea gheţii. Aici se află o cabană cu locuri de cazare, iar iarna se construieşte şi un frumos hotel de gheaţă. Vara, peste drum de cabană se montează corturi, unde pot petrece noaptea cei care au curajul să înfrunte tempereaturile ce pot scădea foarte mult pe timpul nopţii, şi vânturile aprige. Există de asemenea o staţie de telecabină, care coboară peste şosea.

Bâlea Lac poate fi folosit şi ca punct de plecare către câteva dintre cele mai ambiţioase trasee montane, inclusiv vârful Moldoveanu (2.544 m), cel mai înalt vârf muntos din România. Traseele durează destul de mult, aşa că şi noaptea pot fi văzuţi montaniarzi cu lămpaşe, care urcă sau coboară pe potecile de pe versanţi. Ziua, doar turmele ciobanilor se mai răsfiră pe aceşti munţi înverziţi.

E bine să consultaţi şi specialiştii de la staţia salvamont din apropiere înainte de a pleca, întrucât multe dintre trasee pot fi blocate de jepi sau periculoase din cauza animalelor sălbatice, precum mistreţii. Acesta e şi cazul traseului care trece pe la Lacul Boteanu, un lac glaciar mai mic, traseu care oferă priveliştea de dincolo de versant, dar e blocat de jepi.
Urmând cursul drumului cu maşina, însă, dincolo de tunel, se poate ajunge la impresionantul baraj Vidraru, un zid de beton înalt de 166 m, care opreşte râul Argeş.