Călătorie în caleașcă prin Bucureștiul interbelic

Sindrofia a fost doar asa, o pregatire cu dichis pentru la anu’, cand Capitala aniverseaza 550 de ani de cand urbea e atestata de o recipisa de pe vremea lui Tepes Voda. Cucoanele s-au adunat in rochii cu crinolina, cu palarii de bon ton ca la curtea reginei Angliei la statuia lui Mihai Bravu de la Universitate, unde vizitii cu manusi de matase le asteptau dimpreuna cu domni galantoni, cu papion si baston. Parol.

Da’ n-a fost numai lume buna la bataia cu flori, a fost poftit cu mic cu mare, fiestecare bucurestean cu mic cu mare: de la cauzasii, dorobantii, rosiorii si ferentarii care au luptat in Razboiul de Independenta, la florarese cu crizanteme in par si vanzatori de ziare cu pantaloni scurti si bretele. Ba, s-o spunem fara ocolisuri, la petrecerea Bucurestilor au fost poftiti si pastramagii, personaje de basm in frunte cu Pacala, tarani cu cobilite, ipingii si ordonante.

De cum s-a pus in miscare toata parada, muzica s-a pornit a le tine isonul, cu melodii vechi de fanfara si cu cantece de voie buna. Pe scena de la intersectia strazilor Lipscani si Stravopoleos au cantat lautari faimosi: Nelu Ploiesteanu, Panseluta Feraru, Fanfara din 10 Prajini, Taraful din Clejani, Mihai Margineanu. Iar in fata cladirii BNR s-a tinut un concert de gala cu talentatul Costel Busuioc.

Dar distractiile au fost din belsug la sarbatoarea orasului. Circul Globus si-a adus animalele exotice si numerele de magie in cateva spectacole gratuite pentru copii, tinute intr-un cort urias in Piata Unirii. S-a jucat inclusiv spectacolul cu antren D’ale Bucurestilor, in care e readusa la viata atmosfera cabaretului dintre cele doua razboaie.

Teatrele au stat si ele deschise pana tarziu in noapte. Mai intai s-au jucat piese pentru copii: Pacala si Capra cu trei iezi la Teatrul Tandarica, Actorii si Maturatoarele la Teatrul Masca. Apoi, piese pentru cei mari: Ionesco, la Odeon, Hamelin, la Teatrul Mic, Sunt un orb, la Teatrul de Comedie, Dai un ban dar stii ca face, la Teatrul de Revista Constantin Tanase si multe altele.

Iar pentru ca bucuria sa fie deplina, muzeele au stat si ele deschise timp de doua zile, inclusiv Arcul de Triumf, din care s-a putut admira panorama orasului sarbatorit. Iar in Parcul Izvor, neicusorule, a facut senzatie Bryan Adams cu cantecelele lui de amor, mai inflacarate decat declaratiile lui Rica Venturiano.

A fost frumos la sarbatoarea Capitalei si n-a regretat nimeni ca trasurile au tinut in loc masinile pe unele strazi. Mai pacat e ca strazile din Centrul istoric sunt ingropate in gunoaie sau in santurile unui santier care nu se mai termina, ori ca multe dintre cladirile de patrimoniu din aceeasi zona stau sa se darame.

Asteptam asadar Zilele Bucurestiului 2009, cand speram ca orasul va fi mai aproape de cel al lui nenea Iancu si macar de cel al conasilor care beau o bere la Gambrinus, daca nu de cel al boierilor care luau masa la Capsa, pe Calea Victoriei. Pana atunci, vivat nostalgia!