Între 5.000 și 7.000 de persoane s-au adunat la București, în Piața Revoluției, pentru a protesta împotriva încercării guvernului USL de a-l suspenda pe președintele Traian Băsescu. Protestatarii au purtat pancarte ironice la adresa scandalului de plagiat în care a fost implicat Victor Ponta, acuzând coaliția socialist-liberală de atac la ordinea constituțională.
Cele mai puțin de două luni de guvernare, de la numirea lui Victor Ponta ca premier de către Traian Băsescu, au fost marcate de numeroase scandaluri, începând cu tentativa de a produce probe la proces în apărarea lui Adrian Năstase, de către un funcționar proaspăt numit. Mentorul premierului PSD, Adrian Năstase, a fost condamnat pentru fapte de corupție, la finele unui proces lung de 8 ani. Sentința de 2 ani de închisoare pentru Adrian Năstase a transmis unde de șoc în întreaga clasă politică și în societatea românească. Iar coaliția PSD-PNL s-a solidarizat cu condamnatul, care a fost pentru câteva zile spitalizat, după ce se presupune că și-a provocat răni în zona gâtului, când polițiștii au venit să îl aresteze, într-o tentativă de sinucidere învăluită în mister și anchetată de poliție.
Aproape concomitent, un scandal de plagiat a izbucnit, când o comisie formată din universitari și academicieni a constatat veridicitatea acuzelor din presa internațională, potrivit cărora Victor Ponta a copiat aproape o treime din teza sa de doctorat în domeniul dreptului. Victor Ponta a promis publicației socialiste El Pais că va demisiona, dacă va fi găsit vinovat de comisia de anchetă, dar aceast a fost dizolvată chiar în ziua verdictului de unul din miniștrii cabinetului. Un alt detaliu stânjenitor din biografia premierului Ponta a ieșit la iveală, când rectorul Universității din Catania, unde acesta susține că a urmat studii masterale, a declarat că Ponta nu a urmat cursuri la respectiva facultate.
Victor Ponta și coaliția sa socialist-liberală au răspuns acestor acuze reaprinzând conflictul vechi de 8 ani cu Traian Băsescu. Curtea Constituțională a tranșat disputa reprezentării României în organismele internaționale, dar primul ministru a ales să ignore acest verdict, mergând la Bruxelles, la summitul Uniunii Europene. Mai mult, coaliția a luat o serie de măsuri pentru a îngrădi prerogativele Curții Constituționale și l-a înlocuit pe Avocatul Poporului, instituția care putea contesta legalitatea unor ordonanțe și legi. În perspectiva declanșării procedurii de suspendare, legea cu privire la referendum și președinții celor două camere ale Parlamentului au fost schimbați, făcând mai ușoară validarea demiterii președintelui.
Este pentru a doua oară când un proces de suspendare e declanșat împotriva președintelui Traian Băsescu. Ultima încercare a eșuat în 2007, când o majoritate populară copleșitoare l-a reconfirmat în funcție la referendum. Președintele Băsescu a mai câștigat de atunci și un al doilea mandat de 5 ani în 2009, după o victorie foarte strânsă cu Mircea Geoană, candidatul susținut de PSD și PNL. Dar poziția lui Băsescu, sub mandatul căruia România a fost primită în Uniunea Europeană, e mult mai slabă acum. România a fost lovită dur de criza globală, iar președintele și-a manifestat susținerea totală pentru măsurile drastice de austeritate, între care au fost incluse și tăieri de 25% din salariile bugetariilor, reduceri de pensii și ajutoare sociale. Aceste măsuri au făcut ca popularitatea lui Băsescu să se prăbușească până la nivele alarmante, iar coaliția sa de centru-dreapta să piardă majoritatea în Parlament și guvernarea. După ce două guverne susținut în principal de PDL au căzut, în Aprilie, puterea a fost cedată către USL, iar analiștii sunt de părere că Băsescu are șanse minime de a mai fi confirmat în funcție la referendum.
Protestele în apărarea Constituției și a președintelui actual au fost organizate de fostul partid de guvernământ, PDL, și de alte câteva partide mai mici, ca Noua Republică și PNȚ-CD, și ONG-uri. Dar vedeta evenimentului a fost Mihai Răzvan Ungureanu (MRU), fostul premier înlăturat din funcție după doar 3 luni, cel mai scurt mandat din istorie. MRU e considerat succesorul logic al lui Băsescu și se așteaptă să candideze pa prezidențiale în toamnă, în eventualitatea înlăturării lui Traian Băsescu. Profesor universitar de istorie, fost ministru de externe și șef al spionajului românesc, Ungureanu e un personaj cultivat dar foarte misterios, adus în lumina reflectoarelor în acest an, când a fost numit premier.
Se așteaptă ca Ungureanu să conducă o coaliție de centru-dreapta, formată din PDL și alte partide cu vederi liberale și creștin-democrate, în încercarea de a răsturna guvernul actual, format de Uniunea Social Liberală. Opinia publică românească e profund divizată între cele două tabere ireconciliabile, mai cu seamă pe chestiunea controversatului președinte Traian Băsescu. Simultan cu protestul din Piața Revoluției, în Piața Universității avea loc un miting al opozanților lui Traian Băsescu, dar exista și un grup de persoane, care se declarau împotriva tuturor politicienilor actuali sau aveau revendicări civice și ecologiste.
Desfășurarea rapidă de evenimente din România a ridicat semne de întrebare în lumea occidentală. Comentatorul New York Times, Paul Krugman, a numit neconstituționale acțiunile guvernului, în timp ce ambasadorul american la București, Mark Gittenstein, le-a numit „o zi neagră”, avertizând și în privința posibilelor consecința pe piețele financiare. Într-adevăr, moneda națională a continuat să se deprecieze, pe fondul instabilității politice, spre neplăcerea celor care au de plătit rate sau facturi, calculate în euro. Mai mulți oficiali europeni au spus că se uită cu îngrijorare la încercările guvernului socialist de a îngrădi puterea judecătorească, de la președintele Consiliului Europei, Hermann van Rompuy, la comisarul european Viviane Reding, la purtătorii de cuvânt ai Angelei Merkel și ministrul de externe al Franței.
În ciuda acestor proteste, coaliția a dus mai departe procedura de suspendare, printr-un vot în Parlament, fără să țină cont de aprecierile Curții Constituționale, iar la finele lunii iulie, alegătorii sunt așteptați la urne pentru a valida sau nu demiterea lui Traian Băsescu.
Maestrul de ceremonii al mitingului din Piața Revoluției a fost europarlamentarul Traian Ungureanu. Alți doi europarlamentari, Monica Macovei și Cristian Preda, au luat cuvântul la miting. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a fost persoana înconjurată cu cea mai multă afecțiune de participanții la protest, în special pentru pozițiile sale intransigente în ce privește condamnarea corupției. Din partea societății civile au vorbit profesorii Ștefan Vlaston și Adrian Papahagi, care s-au axat pe acuzele de plagiat la adresa lui Victor Ponta și pe problemele Educației, care a avut 4 miniștri în doar două luni de mandat Ponta.
Din partea partidelor, care vor face parte din viitoarea coaliție de centru-dreapta, au vorbit Aurelian Pavelescu, președintele PNȚ-CD și Mihail Neamțu, președinte al partidului Noua Republică. Mihail Neamțu a avut o apariție inedită, cu un steag tricolor și funii de usturoi pentru exorcizarea duhurilor comuniste, care încă bântuie în clădirea fostului Comitet Central și în politica autohtonă. Discursul său, presărat cu referiri emoționante la Piața Universității și la figura lui Corneliu Coposu, a fost unul dintre cele mai bine primite de publicul adunat la protest.
Mai multe despre: Reportaj • Adrian Papahagi • Aurelian Pavelescu • Biblioteca Centrala Universitara • Cristian Preda • Mihai Razvan Ungureanu • Mihail Neamtu • miting Piata Revolutiei • Monica Macovei • MRU • Noua Republica • PDL • Stefan Vlaston • Traian Basescu • Traian Ungureanu • Vasile BlagaMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.