Ironizat pentru felul dezinvolt de a se exprima, cu formulari pitoresti care contrasteaza cu sobrietatea si eruditia sa, ministrul Culturii si Cultelor, Theodor Paleologu, a devenit o tinta predilecta a presei. Cum dincolo de acest repros de ordin stilistic, acuzele ce i se aduc nu au suficienta substanta pentru a motiva constanta atacurilor, au existat si jurnalisti care s-au intrebat daca nu cumva aceasta campanie de intimidare si discreditare nu e justificata de interesele imobiliare ale unor grupuri de presiune, care si-au vazut recent inchise usile pentru solicitari de avize ministeriale, care priveau imobile de patrimoniu.
Stelian Tanase a tinut sa intareasca acest punct de vedere, potrivit caruia atacurile la adresa tanarului Paleologu dau dovada de rea-credinta. Prezent la lansarea celei mai recente carti a lui Theodor Paleologu, Stelian Tanase si-a sustinut prezentarea pornind de la o formulare care a facut epoca. Intrebat despre rolul lui Traian Basescu, ministrul Paleologu raspunsese ca pentru partid, presedintele-locomotiva a fost “o adevarata pleasca”, o formulare considerata de puristi nedemna pentru un ministru al culturii. Parafrazandu-l, asadar, pe cel prezentat, Stelian Tanase a amintit CV-ul impresionant pe care acesta il are, spunand ca un om atat de bine pregatit la nivel international e un noroc nesperat pentru administratia de la Bucuresti, o adevarata “pleasca” pentru Ministerul Culturii”.
Intr-adevar, ministrul lui Theodor Paleologu e unul care impresioneaza. E licentiat in filosofie la Sorbona, unde are si un masterat, doua doctorate, la Paris si la Munchen. A predat la Harvard, Boston College, Universitatea din Notre Dame si la alte institutii universitare din Berlin, Copenhaga si New York. In capitala Danemarcei a fost si ambasador al Romaniei. Vorbeste trei limbi straine.
Numele de Paleologu (care provine de la acela al unei familii nobiliare, care a dat ultima dinastie in Imperiul Bizantin) e in egala masura o carte de vizita in sine si o povara de purtat. Inevitabil, toata lumea face comparatia dintre tanarul Theodor si ilustrul sau tata, scriitorul Alexandru Paleologu, care pentru sustinerea manifestatiei din Piata Universitatii din postura de ambasador la Paris primise si titlul onorific de ambasadorul golanilor. O asemenea descendenta a insemnat posibilitatea de a fi in preajma unor mari personalitati culturale inca din copilarie, de a beneficia de o educatie aleasa si o mare responsabilitate.
Tot o veche prietenie de familie a justificat si prezenta la lansarea volumului “Era suparaciosilor” a istoricului Neagu Djuvara, cel care, cu farmecul binecunoscut, a devenit fara efort vedeta evenimentului. Fara sa abandoneze umorul, Neagu Djuvara si-a indeplinit indatoririle de critic cu multa constinciozitate, adnotand diverse idei pe marginea volumului de eseuri, chiar semnaland predictiile care s-au implinit si care nu, intre timp.
Cartea Era suparaciosilor, aparuta la Curtea veche, aduna editoriale publicate in ultimii trei ani in Ziua, Romania literara si Adevarul cultural si artistic. Articolele sunt grupate tematic pe trei sectiuni: Diplomatie si politica, despre activitatea de diplomat, Conu’ Alecu si prietenii sai, cu amintiri de la intalniri de familie si Metehne romanesti, cu opnii despre mentalitatea romaneasca.
Stelian Tanase regreta ca o persoana atat de inrudita si cu spirit de observatie isi sacrifica talentul literar pentru o functie intr-un minister, oferind doar o culegere de articole, in locul unui tratat scris cu gandul la posteritate. Chiar si asa, cu nota de conjunctural si de efemer a unora dintre texte, volumul are cel putin meritul de a se dovedei profetic prin titlu: proaspatul ministru al culturii s-a confruntat rapid cu o adevarata conspiratie a suparaciosilor, care i-au taxat fara crutare chiar si momentele de destindere si autoironie.
Mai multe despre: Reportaj • carte • lansare • Neagu Djuvara • politicieni • Stelian Tanase • Theodor Paleologu • Toader PaleologuMai multe fotografii pe aceasta tema gasiti in urmatoarea
Imaginile pot fi descarcate si folosite pe orice site, fara notificarea prealabila a autorului, dar cu mentionarea sursei.